Nutriţia în timpul sarcinii

În primele două trimestre ale sarcinii necesarul caloric pentru dezvoltarea fătului este scăzut, acesta ajungând să cântăreasca după 6 luni doar 1 kilogram. Astfel raţia zilnică se modifică doar din al doilea trimestru de sarcină cu 200 de calorii, iar din al treilea trimestru cu 400 de calorii pe zi. Importanţa majoră privind alimentaţia femeii însărcinate este reprezentată de calitatea dietei, valoarea biologică şi caracterul nutritiv al alimentelor consumate, nu în mod obligatoriu de cantitatea acestora.

Greutatea femeii însărcinate:

Trebuie să rămînă constantă în primul trimestru
Să creasca cu 1,5 kg pe lună în al doilea trimestru
Să crească cu 2 kg pe lună în al treilea trimestru

Rezultatul va fi o creştere de 10-12 kg în ultimele 6 luni de sarcină, pentru a asigura mărirea uterului, a sânilor, creşterea volemiei, creştrea greutăţii fătului, a placentei şi a lichidului amniotic, precum şi păstrarea rezervelor de lipide stocate înaintea sarcinii.

Creşterea în greutate este raportată, bineînţeles, la greutatea ideală a femeii înainte de sarcină şi este estimată la 120% din aceasta. Orice deficit sau surplus, vor schimba modul de calculare al acestor valori.

Exemplu : Dacă înainte de sarcină greutatea ideală a femeii era de 55 kg, la sfârşitul sarcinii greutatea ideală va fi în jur de 66 kg, însă dacă diferenţa dintre greutatea ideală şi cea reala este mai mare de 2 kg se va aplica o altă metodă de calcul.

Dieta gravidei trebuie să conţină între 1900-2500 de calorii in funcţie de recomadările nutriţionistului şi să fie echilibrată calitativ dupa cum urmează:

15% proteine (de origine vegetală şi animală în raport de 1:1)
30% lipide (jumătate dintre acestea de origine vegetală şi din peşte)

Există studii care au confirmat că greutatea fătului la naştere este mai mare dacă mama a consumat ulei de peşte în timpul sarcinii.

55% glucide ( evitându-se cele rafinate)

Raţia de glucide nu trebuie sa fie mai mică de 250 g/zi deoarece poate să sporească riscul de hipotrofie fetală, însă trebuie să se ţină cont de indicaţiile nutriţionistului cu privire la zaharurile cu absorbţie rapidă deoarece pot creşte riscul dezvoltării hiperinsulinismului.

Alimentaţia în timpul vieţii intrauterine are repercusiuni asupra sănătăţii viitoare a copilului şi a adultului.

Carenţele nutriţionale au drept consecinţă o greutate redusă la naştere şi se află la originea unor patologii cardiovasculare sau a diabetului. Uneori aceste carenţe pot duce la o deficienţă imunitară a nou-născutului.

Nevoi speciale în timpul sarcinii: acid folic, calciu, fier, vitamine (A, D, E).

Necesarul hidric este crescut, deoarece aproximativ jumătate din surplusul de kilograme din timpul sarcinii reprezintă apa. Greutatea nou-născutului este strâns legată de volumul de apă din organismul mamei.

Un aport scăzut de lichide poate cauza insuficienţa lichidului amniotic care poate fi însoţită de probleme grave de dezvoltare ale fătului la nivelul plamânilor, feţei şi membrelor.

Cazuri particulare de sarcină care impun o dietă aparte :