Colonoscopia

Ce este colonoscopia?

Explorarea endoscopica care permite vizualizarea mucoasei si interiorului canalului anal , colonului (intestinului gros) cat si a ultimilor 10cm din intestinul subtire (ileon terminal). Permite identificarea prezentei hemoroizilor, fisurilor anale, inflamatiei mucoasei colonlui, diverticulilor, polipilor, tumorilor, modificarilor de calibru sau surselor de sangerare.

Cand ar trebui sa-mi fac o colonoscopie?

Motivele principale care recomanda efectuarea unei colonoscopii sunt:

  • “Sangerarea pe fund” – denumita medical rectoragie. Poate sa fie doar pe suprafata scaunului sau pe hartie sau mai insemnata cantitativ sange amestecat cu scaun sau sa “curga” doar sange.
  • Modificarea brusca a tranzitului intestinal – diaree persistena sau constipatie recent instalata. Daca acest lucru apare la pacientii cu varsta>50 ani, examinarea trebuie facuta fara intarziere.
  • Dureri abdominale cronice, persistente localizate in flancuri, in partea inferioara a abdomenului care pot fi insotite/ sau nu de tulburari ale tranzitului intestinal, scadere in greutate, sange in scaun.
  • Varsta> 50 ani este un motiv suficient pentru o vizualizare a interiorului intestinului gros –colonoscopie- chiar si in absenta oricaror simptome de alarma. Colonoscopia este principal modalitate de a preveni cancerul de colon.
  • Dificultatile de evacuare a scaunului, senzatia de “face scaun” – tenesme rectale sau exteriorizarea hemoroizilor pot sa fie motive intemeiate pentru recomandarea unei colonoscopii.

Este dureroasa o colonoscopie?

Colonoscopia este intr-adevar o examinare care implica discomfort si uneori chiar durere la unii pacienti. Care ar fi elemente care determina aparitia durerii in timpul colonoscopiei:

  • Pacientii slabi cu un abdomen redus in dimensiuni au de obicei unghiuri ascutite (“curbe stranse”) ale colonului care sunt abordate cu o oarecare dificultate si exercitand o anumita presiune suplimentara.
  • Pragul durerii: sunt personae care suporta mai bine durerea decat altele mai “sensibile”
  • Nu in ultimul rand- “priceperea”- manualitatea medicului care executa colonoscopia.

In mod normal fiecarea exploare colonoscopica se fac sub un anumit grad de sedare a pacientului. De aceea este optim ca pacientul sa nu fie necesar sa conduca automobilul la intoarcere sau/is a fie insotit de o alta persoana. Pentru o sedare minima se pot administra un antispastic si un somnifer cu durata scurta de actiune, iar pentru sedare medie/profunda se apeleaza la anestezia cu Propofol si prezenta medicului specialist de antestezie-terapie intensive (ATI).

In Centru Diasan exista posibilitatea executarii tuturor manoperelor endoscopice (gastroscopie, colonoscopie sau eco-endoscopie) sub anestezie cu propofol in prezenta medicului specialist ATI. Daca va stiti o persoana cu toleranta scazuta la durere (“sensibila”) in momentul programarii specificati optiunea pentru sedare profunda asistata de medicul ATI. Sedarea cu propofol este totusi o sedare constienta si nu necesita intubare la fel ca si la operatiile chirurgical mari si este cu foarte putine efecte adverse.( ex.”nu o sa simtiti greata sau varsaturi” ca si dupa o anestezie totala) Trezirea se face imediat dupa oprirea injectarii substantei si nu necesita mult timp pentru recuperarea completa. (aprox. 10-15min). Nu este totusi permis/recomandabil sa conduceti timp de 2-3 ore dupa sedare.

Ma poate proteja colonoscopia de cancerul de colon?

Scopul primar la colonoscopiei este diagnosticul tuturor modificarilor patologice de la nivelul intestinului gros si ultimilor cm din intestinul subtire. Cancerul de colon se dezvolta in majoritatea cazurilor din polipi care apar pe suprafata mucoasei intestinului gros si care apoi cresc si degenereaza in celule de tip neoplazic (canceros). Dezvoltarea polipilor are loc datorita unor modificari genetice care se produc sub actiunea unor factor de mediu (ex. Alimente, chimicale, radiatii, etc) sau mostenite de la parinti. Indepartarea acestor polipi inainte ca sa degenereze in procese canceroase este o modalitate eficienta si sigura de lupta importriva cancerului de colon.

Daca suferiti de o boala inflamatorie intestinala (Boala Crohn, Recto-colita-ulcerohemoragica RCUH) aveti un risc de 15-20x mai mare decat populatia generala si ar trebui sa faceti controale periodice colonoscopice anuale (daca boala este active) sau la 2-3 ani (daca boala este in remisiune).

Ce fel de interventii se pot face cu ajutorul colonoscopiei?

Indepartarea polipilor- polipectomia

Este o interventie de electro-chirurgie si se face cu ajutorul unui dispozitiv special (cu forma variabila in functie de necesitati) care este conectat la un electrocauter care are mai multe programe special create pentru a taia si coagula formatiunile polipoide de pe suprafata mucoasei. Interventia este foarte eficienta pentru prevenirea cancerului ,dar are riscuri precum ar fi sangerarea sau perforatia intestinului.

Prin injectarea unei amestec special in baza polipului, acesta de poate ridica si poate fi indepartat impreuna cu stratul superficial de mucoasa, pe care s-a dezvoltat. Operatia de numeste mucozectomie si asigura indepartarea completa a tuturor celulelor suspecte eventual de o transformare canceroasa. Totodata operatiunea de indepartare a polipilor este mai sigura dpdv al riscurilor de sangerare sau perforatie, datorita cresterii artificiale a grosimii peretelui colonic prin injectare de solutie intre straturile acestuia.

Hemostaza – oprirea sangerarilor

Eventualele sangerari de la nivelul diverticulilor, ulcerelor rectale sau dupa polipectomii pot fi oprite prin mai multe metode: injectare de adrenalina, clipuri metalice, electrocoagulare sau plasma-argon sau prin combinarea celor enumerate anterior.

Sangerarile aparute la pacienti care au efectuat cure de radioterapie in portiunea inferioara a abdomenului (cancere genitale- col uterin, prostata, etc) si care se datoreaza colitei de iradiere pot fi tratate prin terapie endoscopica cu plasma-argon. Dr.Adrian Catinean din Centru Medical Diasan Cluj este unul dintre putinii specialist din Romania si singurul din sistemul privat din Transilvania care practica acest fel de terapie.

Dilatari cu balon –pneumatice

Zone de stenoza tumorala sau post-anastomoza chirurgicala pot fi dilatate cu ajutorul baloanelor pneumatice cu diametre variabile.

2,074 total views, 9 views today